Ajunul Bobotezei este presărat în tradiţia populară cu diferite obiceiuri sau credinţe menite să alunge spriritele rele sau să ne ajute să intrăm în noul an mai sănătoşi din punct de vedere fizic şi spiritual. Chiar dacă ziua de 5 ianuarie nu este menţionată ca fiind „sărbătoarea cu Cruce roşie”, mulţi creştini, mai ales din zona rurală, acordă o importanţă deosebită zilei, care este urmată de Bobotează, iar apoi de Soborul Sfântului Ioan Botezătorul.
Conform tradiţiei, în Ajunul Bobotezei nu se mănâncă şi nu se bea nimic, iar canoanele Bisericii ne învaţă că în această zi se ajunează total pentru ca a doua zi să putem primi agheasma mare pe nemâncate.
Nu se ţine post negru dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, dar nu este cazul în 2021. Acest obicei, de a ţine post negru, vine din primele secole creştine, când persoanele care doreau să se boteze, „catehumenii”, ţineau post (nu post negru) şi se rugau 40 de zile pentru a primi botezul în ziua de Bobotează. Astfel, aceştia nu mâncau şi nu beau nimic cu o zi înainte de a primi Botezul.
În lumea satului românesc se crede de asemenea că în noaptea de dinainte de Bobotează ies dracii din ape, acestea urmând să fie sfinţite a doua zi, şi cutreieră pământul sau se ascund în păduri până pe 7 ianuarie. De aceea, în noaptea de Ajun sau în noaptea zilei de Bobotează, oamenii evită să iasă noaptea din case.
