E un loc fascinant și se găsește În judeul Alba, în comuna Garda de Sus. Ghețarul de la Scărișoara este una din cele mai importante peșteri din România. Acesta adaposteste al doilea cel mai mare ghetar din sud-estul Europei.
Peștera Ghețarul de la Scărișoara se deschide la suprafață sub forma unui aven (intrare verticală de peșteră) cu diametru maxim de 60 m și 48 m adâncime. Din punct de vedere turistic, această porțiune coboară printr-o amenajare pe scări metalice și de lemn.
Prezența gheții nu se datorează condițiilor climaterice reci, ci unui regim de ventilație special care determină un climat subteran de factură glaciară.
Descoperirea Ghețarului de la Scărișoara nu a putut fi datată. Locuitorii acestor locuri probabil cunoșteau ghețarul de foarte mult timp. Prima atestare scrisă a existenței ghețarului o găsim într-un document prin care împărăteasa Maria Tereza autoriza ocolul silvic din comuna Scărișoara să taie lemne pentru repararea scărilor de acces la ghețar. Ca și mențiune turistică apare pentru prima dată în anul 1847, într-o carte a A. Szirtfi. Binecunoscutul explorator al Apusenilor, Adolf Schidl, descrie peștera foarte amănunțit într-o carte din anul 1863. A topografiat peștera realizând o hartă și două profile schematice.
Primele cercetări științifice au fost făcute de reputatul Emil Racoviță, întemeietorul științei biospeologiei și fondatorul Institutului de Speologie de la Cluj. Între anii 1921 și 1923 acesta a vizitat peștera Ghețarul de la Scărișoara de cinci ori. Constatările și ipotezele lui au fost publicate într-o lucrare în anul 1927.
Se poate ajunge la peșteră dinspre: Oradea (125km) – Beiuș – Ștei – în satul Lunca virați spre Arieșeni (DN75) – Gârda.
