Angajatorii au obligația să introducă explicit, în regulamentele interne, faptul că este interzisă discriminarea bazată pe criteriul de sex și să își informeze angajații despre drepturile pe care le au privind egalitatea de șanse și de tratament în relațiile de muncă.
“Prin modificările și completările aduse anul trecut Legii nr. 202/2002, a fost prevăzută posibilitatea ca în instituţiile publice, precum şi în companiile private cu peste 50 de angajaţi, să fie identificat un angajat căruia să îi fie repartizate, prin fişa postului, atribuţii în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi sau, în limita bugetului existent pentru cheltuieli salariale, să fie angajat un expert sau un tehnician în egalitate de şanse, una din atribuțiile acestui angajat fiind elaborarea unor planuri de acţiune privind implementarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.”, a precizat ministrul Muncii și Justiției Sociale, Marius Budăi.
Normele metodologice aprobate stabilesc și măsurile active care trebuie să fie cuprinse în planurile de acțiune privind implementarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, printre care:
– promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, eliminarea discriminării directe și indirecte după criteriul de sex și prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă;
– politică de salarizare și niveluri de salarizare pentru funcțiile de management și de execuție existente, cu măsuri menite să asigure egalitatea de gen și eliminarea diferențelor salariale între femei și bărbați, precum și condiții echitabile la pensionarea femeilor și bărbaților;
– măsuri care să vizeze o mai bună reconciliere a vieții profesionale cu cea de familie, cum ar fi: concediul de maternitate, concediul de creștere și îngrijirea copilului, concediu paternal, modalitățile de sprijin pentru îngrijirea copiilor și a altor persoane dependente și alte tipuri de concedii familiale, concediul de acomodare pentru familiile care adoptă copii, modalitățile speciale de organizare a timpului de lucru (telemunca, programul de lucru cu timp parțial, programul de lucru flexibil etc.);
– sistem confidențial și sigur pentru depunerea plângerilor legate de hărțuirea sexuală și discriminarea pe criterii de sex la locul de muncă.
