Mai sus de Şuncuiuş, pe un deal ce se înalţă în faţa peşterii Unguru Mare, zace îngropată o cetate veche de peste trei milenii, de unde, cel mai probabil, oamenii acelor vremuri vegheau plutele care veneau pe Criş.
Astăzi, cetatea nu poate fi văzută, fiind ascunsă în pământ. Specialiştii vor să o readucă la lumină şi să amenajeze în jurul ei primul arheoparc din Bihor.
Primele cercetări de pe deal au fost demarate în 1986 de arheologii Sever Dumitraşcu şi Ioan Crişan, care ştiau deja că peştera Unguru Mare ascunde vestigii din neolitic şi au investigat asiduu caverna, dar şi împrejurimile. Aşa au descoperit pe dealul aflat dincolo de peşteră, al Simionului, cum îi spun localnicii, numeroase bucăţi de argilă arsă.
„În epoca fierului, în peşteră au stat oameni care au făcut metalurgie. Oamenii aceştia au vrut să obţină fier şi au încercat să ardă argile, dar nu au reuşit să scoată fier, pentru că nu au ajuns la temperaturi atât de ridicate. În dealul Simionului sunt, însă, numeroase vestigii ale acestor încercări”, zice Sever Dumitraşcu.
La începutul anilor ‘90, specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor au depistat în Dealul Simionului şi urmele unei cetăţi ale cărei ziduri coborau până pe malul Crişului. Au stabilit că aceasta datează din aşa-numita epocă hallstatiană, prima parte a erei fierului, adică de prin anii 1.200 – 1.000 înaintea erei noastre.
Ce folos şi, mai ales, ce viaţă a avut cetatea nu se poate spune cu exactitate. Pare aproape evident însă că a fost şi un loc de supraveghere, ţinând cont că de pe dealul înconjurat din trei părţi de Crişul Repede se vedeau cu uşurinţă plutele care veneau pe râu.
Deşi nu s-au făcut cercetări ample pe Dealul Simionului, Ministerul Culturii a clasat locul ca sit arheologic, ceea ce conferă ocrotire cetăţii, deoarece nimeni nu poate săpa nicio groapă aici.
Sursa: www.ebihoreanul.ro
