Comisarul European pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel a venit la Cluj-Napoca pentru a valida drumul ecosistemului local de inovare pentru startupuri, dar și pentru a anunța principalele acțiuni ale Comisiei privind inovarea în anul 2020.
Cluj-Napoca a găzduit, în perioada 5-7 martie, o serie de evenimente dedicate inovării, startup- urilor și viitorului tinerilor. Alături de Comisarul European pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, la Cluj-Napoca s-au mai aflat zeci de reprezentanți ai ecosistemului european de inovare și startup.
În acest context, doamna Comisar a lansat la Cluj-Napoca competiția pentru anul 2020 privind „Capitala Europeană a Inovării", acordată de un juriu, în urma unei competiții de proiecte, celui mai inovativ oraș european al anului.
Orașul nostru se numără și el printre cele care dețin deja toate ingredientele și uneltele necesare pentru a depune o aplicație excelentă și pentru a deveni Capitală Europeană a Inovării. Am încredere că prin strânsa colaborare care există la nivel local între actorii care formează acest ecosistem de inovare, Clujul va fi un candidat puternic pentru obținerea acestei titulaturi", a explicat primarul Emil Boc.
Tot în cadrul acestei serii de evenimente, au avut loc mai multe întâlniri tehnice, de lucru, care au radiografiat viziunea de dezvoltare a orașului. Prin consolidarea parteneriatului dintre administrația publică locală, universități și sectorul de tineret, mediul de business, organizații non-guvernamentale și cetățeni, Clujul devine un etalon în ceea ce înseamnă inovare, cercetare și dezvoltare durabilă – demersurile începute în domenii precum tineret, educație sau participare publică fiind considerate modele de bune practici de către Comisarul Mariya Gabriel și participanții la eveniment.
Alături de cele mai recente știri de la Bruxelles, privind fondurile alocate ecosistemelor colaborative de inovare, Capitalei Europene a Inovării și Misiunii ”100 de orașe carbon-neutre până in 2030” din Programul Horizon Europe, au mai fost anunțate și ultimele acțiuni locale privind ecosistemul. Astfel, s-a lansat public primul Manifest din România privind valorile și misiunea comună a startup-urilor. Acest document a fost extrem de bine primit de către tehnocrații Europeni care îl vor propune și actorilor similari din alte țări ale Europei ca exemplu de bună practică. "Viitorul ecosistemului de startup-uri din Cluj va fi unul mult mai bun dacă toți actorii comunică și își asumă contribuția la un set comun de obiective. Manifestul dorit de noi exprimă ceea ce fiecare organizație poate contribui: să folosim resursele eficient, să ne sprijinim, să lucrăm sinergic și să ne mobilizăm pentru a valorifica toate oportunitățile ce ne apar în cale," a explicat Mircea Vădan, membru al organizației Cluj Startups, comunitate activă cu misunea de a susține creșterea ecosistemului de startup-uri local și inițiatorul procesului de coagulare a "vocii" organizațiilor în cadrul unui manifest care să le permită ca nevoile, dar și valorile și prioritățile să fie cât mai ușor de identificat de către administrația locală și instituțiile europene. GIPIA- grupul interuniversitar pentru promovarea inovării și antreprenoriatului- dedicat formării interdisciplinare și încurajării colaborării în cercetare și dezvoltare de afaceri a studenților a fost de asemenea anunțat în cadrul plenarei conferinței.
„În universitățile din Cluj există programe de sprijin al studenților și cadrelor universitare care își doresc să inoveze și să dezvolte punți interuniversitare cum este GIPIA, care vor crește motivația și competitivitatea inițiativelor plecate din universități pentru a avea un impact crescut, național și global”, a explicat Ion- Gheorghe Petrovai, inițiatorul mișcării de conectare a energiilor antreprenoriale deja existente în fiecare universitate într-o entitate interorganizațională creată după modelul de sinergizare a bunelor practici ale ecosistemelor locale pe care Comisia Europeană îl promovează ca instrument de abordare a nevoilor startup-urilor europene.
Componenta de educație a fost atinsă prin prezentarea unora dintre cele mai noi inițiative "de jos în sus" propuse comunității pentru bunăstarea și viitorul tinerilor de către Fundația Botnar, care finanțează în anul 2020 primul studiu destinat obținerii de date cantitative și calitative privind tinerii din Cluj-Napoca -cu vârste între 10 și 24 de ani. Scopul acestui studiu este de a identifica nevoile reale și foarte locale ale grupului țintă pentru a putea participa la procesele de co-creare de soluții viitoare într-o modalitate concretă și care utilizează noile tehnologii.
Pe componenta de Tineret, Comisarul european a mai făcut un anunț la Cluj-Napoca în întâlnirea cu inițiatorii proiectului Rețelei Orașelelor Capitale Europene ale Tineretului. Astfel, Mariya Gabriel a declarat că în cadrul cabinetului său va exista o persoană dedicată dialogului continuu cu initațivele de tineret din Europa a cărui misiune va fi o mai bună conectare a vocilor tinerilor cu nivelul de policy making din forurile europene. "Studiul, perseverenţa si dedicarea sunt doar câteva din atuurile tinerilor care doresc să contribuie la viitorul oraşului în care locuiesc. În contextul Rețelei Orașelelor Capitale Europene ale Tineretului ne-am bucurat să vedem atâtea idei şi proiecte noi care au ca scop dezvoltarea oraşelor din Europa, iar acest lucru se poate realiza acum la un alt nivel cu sprijinul doamnei Comisar Mariya Gabriel. Mai mult decât atât, odată cu introducerea unei noi funcții de responsabil de tineret în cadrul comisariatului, demersurile pe baza colaborării dintre organizaţiile de tineret și autorităţile publice locale vor avea și o corespondență la nivelul Comisiei Europene", a declarat Tudor Ogner,
președintele Federației Tinerilor din Cluj-Napoca, entitate care duce mai departe, în numele organizațiilor de tineret din oraș, moștenirea titlului de Capitală Europeană de Tineret Cluj-Napoca 2015.
Comisarul european Mariya Gabriel și primarul Emil Boc, membru al Comitetului Regiunilor, au participat și la un dialog cu cetățenii cu tema “Orizont Europa: provocări și perspective”. Programul „Orizont Europa” investește în modelarea viitorului prin intermediul cercetării și inovării.
Programul își propune să ofere sprijin pentru transformarea provocărilor în oportunități, îmbunătățind astfel viața cotidiană a europenilor. Discuțiile s-au axat pe modul în care exodul de creiere poate fi transformat în mobilitatea acestora, pe modalitățile de garantare a justiției sociale, pe importanța participării active a cetățenilor în identificarea priorităților pentru Misiunile Orizont, pe accentul pus pe investițiile în startup-urile și IMM-urile ce se concentrează pe soluții durabile și tehnologii ”verzi”, pe construirea unei rețele de orașe europene ce promovează inovarea și pe nevoia de a utiliza mai bine și mai eficient resursele. Comisarul european Mariya Gabriel a explicat că "Programul are ca scop să ofere Europei un nou impuls pentru o poziționare la nivel global. Orizont Europa are potențialul de a deveni cel mai important și ambițios program UE pentru cercetare și inovare de până acum. Pornim de la succesul programului Orizont 2020 și construim mai departe prin promovarea unui sprijin puternic pentru inovarea avansată prin intermediul Consiliului european pentru inovare, prin crearea unui impact sporit în baza misiunilor de cercetare-inovare și prin raționalizarea peisajului din domeniul parteneriatelor".
Primarul municipiului Cluj-Napoca Emil Boc, raportor pentru Avizul CoR privind ”Exodul creierelor în UE: abordarea provocării la toate nivelurile", a subliniat: “Investițiile la nivel local și regional în ecosistemul de inovare vor permite, de asemenea, găsirea în mod eficient de soluții la problema «exodului de creiere» prin transformarea lui într-un «influx de creiere». Politica de coeziune deja oferă răspunsuri acestei provocări, însă programul Orizont poate furniza un sprijin important prin acțiuni la nivel local și colaborarea mai eficientă cu orașele și regiunile.“
În perioada 5-7 martie 2020, în cadrul aceleiași serii de evenimente, a avut loc și cea de a III-a ediție a Taberei de Inovare. Evenimentul a fost organizat de către Transilvania IT Cluster, cu sprijinul Primăriei și este un exemplu concret de efort al ecosistemului pentru a munci la co-crearea de soluții pentru probleme atât locale, cât și europene.
Participanții la tabară au reprezentant Quatruple Helixul inovării deschise (administrația publică, universități, ONG-uri și companii) și au fost împărțiți în 4 grupe de lucru, pentru a putea răspunde la 4 provocări:
1. Schimbări climatice – Ecoturism și eco-industrie
2. Cum se poate transforma o localitate într-un loc atractiv pentru startup-uri și investiții majore
3. Construirea și dezvoltarea ecosistemului local de startup-uri într-un Digital Innovation Hub
4. Cum se poate dezvolta un fond de investiții local/regional care să potențeze talentele locale la început de drum.
”A treia ediție a taberei de inovare a fost și cea mai de succes de până acum pentru că, pe de o parte a creat oportunitatea identificării unor soluții extrem de pragmatice, care ne vor ajuta să trecem la nivelul următor ca și ecosistem de inovare, iar pe de altă parte am realizat cu succces un transfer de bune practici către colegii noștri care au reprezentat ecosistemul de inovare din Varna, Bulgaria”, a declarat la finalul taberei Bianca Muntean, fondatorul și coordonatorul InnoCamp Cluj și director executiv al Transilvania IT Cluster.
La ceremonia de închidere a fost formalizat, prin semnare publică, și Transilvania Digital Innovation Hub – entitate multidisciplinară care va valida și sustine implementarea concretă a proiectelor digital innovation Hub-ului "Smart Transilvania". "Felicit încă o dată întreaga echipă care a stat în spatele acestei reușite, și care lucrează în permanență la modalități concrete de a utiliza avantajele competitive ale Clujului și potențialul local de inovare pentru dezvoltarea comunității. Sunt impresionat de rezultatele obținute de participanți în urma Innovation Camp 2020 și am încredere că ecosistemul clujean are atributele și potențialul necesare să treacă la nivelul următor, să devină unul dintre cele mai importante ecosisteme de inovare din Europa. Am incheiat o saptămână care m-a făcut să simt că suntem împreună în încercarea de a menține orașul nostru, tinerii săi și potențialul de talent într-un context local de succes unde pot fi cetățeni europeni cu o calitate a vieții ridicată și speranța că își vor fonda o familie, într-un loc care oferă o poveste de succes: Cluj-Napoca-orașul dezvoltat împreună cu oamenii săi", a spus primarul Emil Boc în mesajul de închidere a seriei de evenimente.
