O peștera din Piatra Craiului s-a dovedit a fi cea mai adâncă din țară, recordul fiind deținut până acum de o peșteră din Munții Apuseni.
„O simplă căutare pe internet ne indică faptul că cea mai adâncă peșteră din România este Peștera V5, din platoul carstic Padiș, Munții Apuseni. 653 de metri adâncime. Era. Echipa de explorare din Grind a ajuns, în noaptea de duminică spre luni, la adâncimea de 769 de metri. O zi mai târziu, a fost realizată și ridicarea topografică ce probează acest număr, minus 769. Ceea ce face ca cea mai adâcă peșteră din România să fie în Piatra Craiului. Deocamdată. Explorările continuă, în Apuseni. Și ne bucurăm că e așa. Dar continuă și în Piatra Craiului. E o reușită a tuturor speologilor care au lucrat în Grind. Care au lucrat zile la rând, la mai bine de jumătate de kilometru sub pământ, să mute stânci, cât să găsească o continuare a avenului”, a spus jurnalistul ClaudiuLoghin.
Avenul se află la 235 m sub creasta principală a masivului Piatra Craiului. Mai exact, intrarea se află în apropierea Hornului Mic (sudic) la altitudinea de 1920 m, în bazinul de recepție al văii Grindu (Hornurile Grindului).
Intre anii 1930-1985, patru alpiniști și speologi, din generații diferite, și-au închinat viața și activitatea descoperirii accesului în subteranul Pietrei Craiului spre legendarul lac. În toamna anului anului 1985 Ioan Dobrescu și I. Bostan de la Clubul Speologic Piatra Craiului din Câmpulung-Muscel, au descoperit intrarea în aven și au fost convinși că sunt în fața unui aven deosebit. Ioan Dobrescu și Gh. Popescu de la Clubul Speologic “Z” Oradea au organizat în zilele de 15-16 iunie 1986 explorarea în premieră a avenului. Au participat speologi de la Cluburile Speologice Piatra Craiului din C-lung Muscel, Hades Ploiești și Z Oradea. Gh. Popescu va atinge pentru prima oară fundul avenului la cota de minus 200 metri (cartare provizorie), găsind continuarea astupată prin prăbușirea unui depozit uriaș de brecie de falie.
Între anii 1986 – 1991 Gh. Popescu va organiza prima decolmatare de anvergură la o asemenea adâncime, timp de șase ani, lună de lună și săptămână de săptămână. La finele anului 1991, deja fisuri largi suflau puternic aer, anunțând goluri subterane imense. Coloniile de lilieci cantonate ani de zile în porțiunea superioară a avenului au început deja să migreze pe fisuri spre partea inferioară a avenului. Începând cu anul 2010, Clubul de speologie Focul Viu București căruia i s-a alăturat Clubul Avenul Brașov în 2012, au reluat explorările și lucrările de dezobstrucție, de această dată la terminusul avenului, la minus 544 metri.
