Caprele din Focșani au învins prin metode numai de ele știute restricțiile din pandemie și străbat zilele acestea străzile orașului Bistrița făcând un zgomot asurzitor pe care însă oamenii îl gustă și îl răsplătesc fiecare după posibilități. Singurul accesoriu suplimentar față de arsenalul de anul trecut este masca pe care însă grupul o poartă strategic sub bărbie.
Ceata celor șapte inși ia la rând cartierele, bate din tobe și dansează. Unul dintre indivizi adună banii aruncați de oameni de la ferestre și balcoane.
Mersul sau Umblatul cu Capra este un obicei ce ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Este practic un dans tradiţional românesc, executat, de regulă, de un tânăr mascat în chip de capră, cu un cojoc pe dos.
Capra şi însoţitorii ei, merg din casă în casă, dansând la uşa fiecăruia, în prag de Revelion. Măştile de animale variază de la o regiune la alta: ţurcă în Alba, cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță (de la bour) în Transilvania de sud. Acest obicei a fost menționat prima dată în “Descrierea Moldovei”, de Dimitrie Cantemir.
Capra este însoțită de o ceată zgomotoasă cu nelipsiții lăutari care acompaniază dansul caprei, care sare, se rotește și se apleacă, în același timp clămpănind ritmic din fălcile de lemn. Spectacolul se remarcă mai ales prin originalitatea costumului și a coregrafiei. Cercetătorii presupun că dansul caprei provine din ceremoniile sacre arhaice închinate renașterii divinității.
