Potrivit studiilor, grăsimile întăresc sistemul imunitar și contribuie la absorbția vitaminelor A, D, E și K.
Potrivit recomandărilor organizațiilor internaționale de nutriție și sănătate, grăsimile ar trebui să reprezinte aproximativ 30% din alimentația noastră zilnică. Din totalul de grăsimi consumate, două treimi ar trebui să fie nesaturate și ar trebui să se regăsească între ele și cele esențiale de tipul Omega 3 și Omega 6, în timp ce grăsimile saturate nu ar trebui să depășească restul de o treime.
„Sunt recomandate aceste grăsimi saturate mai ales pentru procesul de prăjire, unde — având un punct de fumegare mai înalt (la o temperatura mai înaltă) — siguranța pentru organism este importantă, deoarece în timpul acestui proces gastronomic are loc apariția grăsimilor trans, foarte nocive pentru organism. Acestea sunt generate mai ales atunci când sunt folosite grăsimi nesaturate (de măsline, mai ales folosit greșit) în procesul de prăjire”, a arătat medicul.
„Noțiunea de grăsimi bune/grăsimi rele pare din ce în ce mai perimată, deoarece și grăsimile bune, consumate în cantitate mare, se transformă în grăsimi rele. Grăsimile rele, pe de altă parte, ar trebui să fie parte dintr-o alimentație echilibrată, bine gândită, pentru a putea fi parte a unui stil de viață sanogen. În anii trecuți prin grăsimi bune se înțelegeau grăsimi nesaturate, grăsimi esențiale (Omega 3, Omega 6); prin grăsimi rele se înțeleg grăsimi trans, grăsimi saturate. Un rol cu adevărat nociv s-a demonstrat pentru grăsimile trans, cel puțin până acum, recomandându-se ca acestea să fie cât mai puțin prezente în alimentație”, a declarat dr. Ciprian Constantin.
El a precizat că sursele de grăsimi bune și grăsimi esențiale Omega 3 și Omega 6 sunt în primul rând cele vegetale: fructele oleaginoase (nucile, alunele, migdalele, fisticul — toate consumate crude), uleiurile vegetale (de rapiță, de in, de floarea soarelui, de măsline), produsele de bună calitate pe baza uleiurilor, peștele gras (macroul, somonul).
„Grăsimile rele au în general origine animală — de exemplu carnea de porc și cea de oaie, grăsimile de tip seu, untură, slănină — și ar trebui să le consumăm doar rareori. Aceste grăsimi rele de origine animală au în componență grăsimi saturate — nu atât de rele pentru organism, dacă sunt consumate conform recomandărilor—, dar și grăsimi trans, pentru care s-a demonstrat clar asocierea cu ateroscleroză (boala de îmbătrânire prematură a vaselor de sânge)”, a afirmat doctorul.
Medicul nutriționist a arătat că ziua se poate începe cu un sandwich cu o felie de pâine integrală unsă cu o sursă de grăsimi vegetale (roșii cu ulei de măsline), la care se poate adăuga o felie de somon, o frunză de salată verde și puțină lămâie, la prânz se poate servi o friptură din carne slabă cu legume preparate la abur — pește, la care se adăugă puțin unt și eventual puțin orez, iar seara — o salată de crudități cu ulei de rapiță sau de in, care are un aport mare de Omega 3, simplă sau ca și garnitură (în funcție de activitatea desfășurată de-a lungul zilei).
Între mese — ca și gustări — fructele proaspete, de sezon, dar și nucile, migdalele și celelalte semințe reprezintă o alegere hrănitoare. „Atenție că grăsimile, fie bune, fie rele, tot 9kcal/g au și contează cantitatea acestora în alimentație, nu numai calitatea lor”, a atenționat Ciprian Constantin.
În opinia medicului, un consum dezechilibrat de grăsimi, raportat la ceilalți constituenți ai dietei, poate duce la dislipidemie, o boală perfidă, care se face prezentă la o vârstă relativ tânără prin apariția unui infarct (28-35 ani), a bolii arteriale periferice, obezitate, etc.
„Bolile inimii reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial, iar 80% dintre aceste afecțiuni ar putea fi evitate cu un stil de viață echilibrat. Cred așadar că ar trebui să fim cu toții mai atenți la alimentația noastră și la prezența efortului fizic în viața noastră”, a subliniat medicul.
Sursa: www.doctorulzilei.ro
