Nu mai e o noutate pe plaiurile mioritice, că iarna ne ia mereu prin surprindere. Oricât ne-am strofoca, nu facem față, adică autoritățile, la puhoiul de zăpadă care cade din ceruri.
Zăpadă, apă, alunecuș pe unde vezi cu ochii. Șoferii se plâng de parcările neîntreținute, taximetriștii înjură ca la ușa cortului, cei care umblă pe jos se roagă să nu „sărute pământul”, iar Florisalul încasează tot ce poate de prin toate ungherele Primăriei.
Dar totuși avem o speranță. Peste vreo două luni vine primăvara și scăpăm de neaua adunată peste tot. Că până atunci nu sunt șanse să avem drumuri curățate și trotuare circulabile.
